Locuință între curte și mansardă

Comentariul autorului

O locuință care pleacă de la două premise sudate împreună prin proiect.
Prima se raportează la condiția locuirii la curte și se aplică primului nivel al casei. Ne-a interesat să estompăm mai întâi limitele propriu-zise ale construitului deschizând casa cât mai mult către spațiile exterioare care o înconjoară pe trei laturi. Astfel, pe direcția longitudinală spațiile de zi se însăilează într-o succesiune care pornește de la curtea de primire (către stradă) și se termină în spațiul cel mai intim al grădinii (către limita din spate a proprietății). Pe direcția transversală salonul se deschide generos către terasă și curtea laterală astfel încât contiguitatea lor să se transpună într-o continuitate perceptivă. Astfel, parterul permite permeabilitatea vizuală de-a lungul și de-a latul proprietății, cuprinderea întregii întinderi a acesteia.
Din punctul de vedere al structurării planului, aceste linii de deschidere a casei sunt controlate prin amplasarea spațiilor secundare și de serviciu în colțurile libere ale parterului. Ne-a interesat de asemenea diferențierea spațiilor exterioare prin calificarea lor distinctă. Astfel, în ordinea în care se lasă descoperite, casa propune patru spații exterioare: (1) platoul deschis către spațiul străzii este curtea de primire, un spațiu al cărui caracter preponderent mineral este ponderat de prezența vegetației în laterale și de amplasarea lui sub coroana unui arbore; (2) cel de-al doilea funcționează ca o antecameră, un vestibulul exterior, care înnobilează accesul lateral în casă. Pereții de cărămidă plină (în continuitate cu tratarea spațiului anterior) blochează perspectiva în lungul curții laterale și sprijină o pergolă care filtrează cerul ca plafon; cel de-al treilea spațiu exterior are rolul de a atrage funcțiile salonului din interiorul casei înspre afară. Funcționând într-un vis-à-vis strâns cu spațiile interioare și cu terasa acoperită, acest salon exterior le extinde perceptiv și le dublează din punct de vedere funcțional; în fine, curtea din spatele proprietății, o curte-gospodărie, este menită folosirii cotidiene, domestice în continuitate cu bucătăria.

Cea de-a doua premisă se sprijină pe un vis al clienților și lucrează cu constrângerile reglementărilor de urbanism pentru a aduce imaginea (sau ideea) de mansardă în spațiile intime ale locuinței. Astfel, cele două niveluri superioare ale casei, etajul și mansarda, sunt toate gândite ca spații amplasate sub planurile înclinate ale acoperișului. Dacă mai multe dintre camerele etajului folosesc din spațiul mansardei pentru a crește înălțimea liberă și, uneori, pentru a deschide încăperea către surse variate de lumină, spațiul de distribuție amplasat la calcan încalecă etajul și se întinde către lumina pe care o aduce în miezul casei, până la nivelul parterului.