Dincolo de legendă. Neagoe Basarab

Comentariul autorului

Expoziția eveniment „Dincolo de legendă. Neagoe Basarab” deschisă la finele anului 2021, cu ocazia aniversării a 500 de ani de la moartea voievodului, se instalează în circuitul de expunere permanentă al Galeriei de Artă Veche Românească a MNAR reconfigurând una dintre sălile dedicate artei din secolul al XVI-lea. Miza curatorială asumată a expoziției este aceea de a pune în valoare complexa personalitate a voievodului, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș, susținător al primei școli locale de pictură (icoane și frescă) și al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi peste tot în lume, și autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”.
Pornind de la expunerea în premieră a singurei icoane păstrate dintr-o serie de icoane cu dublă față, amplasată inițial între cele douăsprezece coloane din pronaosul lărgit de la Curtea de Argeș, una dintre provocările proiectului de scenografie a fost tocmai recuperarea poziției inițiale și a spațializării acesteia (între primele două coloane din dreapta). Cele douăsprezece coloane diafane, dematerializate, realizate din fire subțiri suspendate pe un cadru circular de la niveul plafonului sălii de expunere, dau o profunzime nouă unui spațiu știut, recontextualizând fresecele salvate din aceeași biserică și cele câteva pietre de mormânt. Toate elementele ce fac parte din scenografia expozițională și nu încaderază obiecte de patrimoniu - coloanele, podiumul, caseta ecranului - sunt albe, luminoase, „diluate” în pardoseala și plafonul sălii. Figura voievodului este evocată prin portretul votiv, un costum de ceremonie care i-a aparținut și un montaj multimedia ce prezintă paginile scrise în slavonă ale unui manuscris al „Învățăturilor...” aflat actualmente la Sofia.
Expoziția este în același timp sobră, elegantă, bogată, prin calități spațiale ce țin de profunzimea spațiului și dinamica nouă generată de prezența „coloanelor”, dialogul bun între diferitele tipuri de exponate (fresce, icoane, pietre de mormânt) și prezența consistentă a celor două vitrine amplasate în spațiu ca elemente de sine stătătoare (icoana cu dublă față și caftanul). Materialele multimedia adaugă un strat inedit, păstrând în același timp o ierarhie care nu concurează exponatele de secol XVI.
Centrul sălii este ocupat de un podium cicular având 4m diametru, folosit pentru o proiecție video ce își propune prezentarea într-o maineră dinamică a unui amplu inventar de ctitorii și artefacte, parte a patronajului artistic al voievodului. Ocazional, podiumul devine scenă pentru un recital actoricesc ce integrează în expoziție legenda Meșterului Manole. Etalarea obiectelor de recuzită perimetral, dinamica mișcării personajului, costumul ales, suprapunerea cu cele douăsprezece coloane, completează exemplar experiența de vizitare a expoziție.