ro | en
Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean

Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean

Autori: arh. Cristi Borcan, arh. Alex Axinte
Birou de proiectare: SC STUDIO BASAR SRL

Colaboratori:
Curatori: Lujza Kotočová, Alina Șerban, Daniel Véri
Cercetare: Lujza Kotočová, Alina Șerban, Daniel Véri, Diana Bularca
Management și comunicare: Ștefania Ferchedău
Suport logistic: Rudy Teianu
Identitate vizuală: Andrei Turenici (Daniel & Andrew Design Studio)
Foto: Serioja Bocsok
Producție și editare filme: Andreea Lăcătuș
Traducere: Diana Bularca, Claudia Lie, Laura Ionică
Producție expoziție: Top Event, Azero
Montaj cutter-plotter și materiale adezive: Nelu Dinu

Comentariul autorului

“Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” reprezintă o documentare a expoziției sculptorului Henry Moore, ce a fost itinerată la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Inițiată de trei istorici de artă din România, Ungaria și Republica Cehă, expoziția este un proiect colectiv de cercetare a ceea ce era la acel moment considerată a fi cea mai amplă retrospectivă internațională a operei lui Henry Moore. Cercetarea urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigînd rolul lor în îmblînzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960. Acestea au fost rezultatul programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic: în schimbul găzduirii expoziției Moore, aceste țări au avut posibilitatea să organizeze evenimente similare în Anglia. Cronologia prezentă în cadrul expoziției analizează astfel de conexiuni bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste. Mai mult, evidențiază și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Blocul Estic (Polonia, Bulgaria) și în Iugoslavia. Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Blocul Răsăritean, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională, poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.
Expoziția din sălile Kretzulescu de la Muzeul Național de Artă al României este structurată în 3 zone distincte, separate prin panouri simple amplasate între cele patru coloane masive ale sălii, zone ce prezintă traseul itinerat al expoziției din 1966-67 în cele trei țări. La acestea se adaugă un panou de mari dimensiuni amplasat pe unul din pereții laterali ai sălii, ce prezintă cronologiaconexiunilor bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste rezultate în urma programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Polonia, Bulgaria și Iugoslavia. Accente de culoare pe panourile care separă cele 3 zone imită bronzul patinat al lucrărilor lui Moore amplasate în spațiul public. Cea de-a doua sală contrastează prin iluminatul slab cu sala principală, și este dedicată proiecției unei serii de interviuri cu martori ai expozițiilor inițiale. Intrarea în expoziție este dominată de o fotografie de mari dimensiuni a lucrării “Studiu pentru formă încleștată” din 1962, singura lucrarea a lui Moore din România, care este amplasată în curtea muzeului. Presărate în cadrul amenajării sunt patru obiecte-platforme realizate din blocuri de BCA, care reamintesc de soclurile multora dintre sculpurile lui Henry Moore amplasate în spațiul public. Soclurile au fost gândite și ca o invitație, din păcate nerealizată, de a le folosi ca suport pentru a comenta performativ sculpturile lui Moore, urmând exemplul lucrării ““Pose Work for Plinths” a artistului Bruce McLean.