Consiliul Județean Cluj Napoca

Comentariul autorului

Principalul obiectiv al soluţiei de arhitectură propuse a fost să se supună cerinţelor temei dar şi să reacţioneze la realităţile contextului prin marcarea fondului construit al oraşului cu un exemplu de arhitectură contemporană reprezentativă pentru administraţia publică judeţeană.
Din punct de vedere urbanistic, amplasamentul se distinge prin cele două clădiri echivalente volumetric (Consiliul şi Biblioteca Judeţeană) ce par a avea o relaţie de rivalitate pe „scena” Căii Dorobanţilor. Astfel, extinderea îşi propune să nu concureze în acest context, ci să medieze prin crearea unui ecran de fundal în evantai ca un liant ce potenţează imaginea generală, marcând ansamblul generat de axa Bulevardului Mărăşti, din piaţa extinsă prin Aleea Bibliotecii până în Calea Dorobanţilor.
În continuarea găsirii răspunsurilor la cerinţele de context dar şi a celor energetice, un alt punct important luat în considerare a fost declivitatea terenului din partea de sud a amplasamentului. Aceasta a fost preluată în propunerea de arhitectură prin retragerea succesivă a etajelor lăsând loc pentru plantarea masivă cu rol de barieră termică naturală, rezolvând şi problema însoririi excesive a faţadei de sud pe perioada verii.
Un alt considerent ce a jucat un rol foarte important în conturarea soluţiei de arhitectură a fost rezolvarea modului de articulare a noului corp față de cel existent. Aşa că propunerea atriumului central a apărut natural cu atât mai mult că acesta are dublu rol. În primul rând, din punct de vedere energetic, prin intermediul acestuia se realizează ventilaţia naturală dar şi iluminarea directă a tuturor spaţiilor noi, precum şi a faţadei de sud a corpului actual al Consiliului Judeţean ce ar fi fost opacizat complet în cazul unei extinderi directe fără un element mediator. În al doilea rând, atriumul joacă un rol important şi la nivelul oraşului, prin crearea unui spaţiu public interior asemeni unui for roman ce îşi propune să pună utilizatorul în centrul său şi să i se supună cu funcțiunile și dotările de mobilare pe care le oferă. Din centrul atriumului, cetăţeanul va avea posibilitatea unei relaţii vizuale directe interior-exterior cât și a uneia cât se poate de transparentă cu toate spaţiile şi departamentele instituţiei.
Corpul propus al extinderii a primit stilistic o faţadă vitrată tip perete cortină ca un imens mesh decorativ ce evoluează pornind de la zona cu atriumul legată la clădirea existentă cu un procent de transparenţă / translucenţă de aproximativ 90% și ajungând la jumătatea traseului în dreptul fațadei către sud pe la o valoare a acesteia de aproximativ 50%.
Corpul existent în soluţia noastra este interpretat la nivelul faţadei atât din punct de vedere energetic, fiind „curățat” de soluţiile actuale ineficiente odată cu o nouă împachetare prin termosistem, cât şi din punct de vedere stilistic spre a putea participa la un dialog cu corpul nou transparent propus.
Pentru a conchide, din punct de vedere funcţional trebuie menţionat faptul că extinderea propusă se poate împărţi în trei zone: publică, semipublică şi privată, toate având rolul de a se subordona utilizatorului ce se află în centrul întregului ansamblu şi care poate fi considerat motorul întregului efort conceptual.