MLab-Centru pentru Dezvoltare și Transfer Tehnologic Moara lui Assan

Comentariul autorului

Problematică: Situația ecologică și economică actuală a lumii împinge societatea la necesitatea regândirii paradigmelor de funcționare a ei și la tratarea problemelor cu care aceasta vine. Ajungem să punem sub semnul întrebării ideea de Capitalism și observăm cum obsolescența programată, ca parte aplicată a politicilor creșterii economice, dorește accelerarea procesului productie-vânzare-cumpărare, ceea ce implică, pe lângă progres tehnologic și consumul mai rapid de resurse și energie de care dispunem. De asemenea, obsolescența psihologică duce la tratarea aproximativ a oricărui bun drept obiect de unică folosință, iar valori precum memoria, istoria locului, sau ideea de comunitate se pierd. Găsim necesară căutarea unei alternative ideologice și funcționale ale mecanismelor Capitalismului și ajungem la Economia Descreșterii cu aplicabilitate practică în modelul Economiei Sociale și a Designului Regenerativ. Aici se demonstrează necesitatea întoarcerii la scara locală și transformarea comunităților în elementul regenerativ al naturii prin activitățile pe care le desfășoară. Interconectivitatea acestei rețele de celule cu specific local se poate realiza prin inovare continuă. Acest proces devine o resursă inepuizabilă, dependent de transferul tehnologic și difuzia inovației în rândul populației.

Soluții: Cum arhitectura determină și este determinată de activitatea umană, asupra ei se răsfrâng efectele obsolescenței programate, dar tot ea o poate contracara prin spațiile, materialele și procesele pe care le oferă, contribuind la dezvoltarea inovării și implicit la trecerea înspre o nouă paradigmă. Iarăși, obsolescența psihologică a transformat, prin trecerea la cea de-a patra Revoluție Industrială, suprafețe generoase de țesut în viduri urbane, problematice pentru generațiile actuale. Conversia patrimoniului construit industrial, prin caracteristicile constructive cu potențial, purtarea expresiei dezvoltării tehnologice a unei anumite perioade, dar și a semnificației și istoriei, se activează drept resursă în regenerarea țesutului urban și contracarează obsolescența programată. Pentru ca schimbarea să se poată produce, ideea de mentenanță, refolosire și reconstrucție în combaterea obsolescenței programate are nevoie de regândirea proceselor în proiectare, printr-o arhitectură a complexității. Aducem în discuție sistemul de certificare Living Building Challenge, prin care parametrii de gândire ai designului regenerativ se aplică direct în arhitectură și spunem că el propune transformarea clădirilor și a ansamblurilor în mici ecosisteme, care nu doar că sunt sustenabile, ci ele ajută mediul natural să se regenereze.
Concluzii: Tragem un semnal de alarmă și aducem în discuție Moara lui Assan, sâmburele Primei Revoluții Industriale în România, cu o funcționare continuă până la cea de a Patra. Starea ei actuală este rezultatul direct al obsolescenței programate fizice și psihologice. Propunem, deci, un proiect manifest care să contracareze efectele acesteia și să reactiveze memoria locului și spiritul comunității din jur prin transformarea morii în Centrul pentru Dezvoltare și Transfer Tehnologic MLab. Accentuăm caracterul social și colaborativ al activităților ce reinterpretează ideea de producție într-un sens contemporan: un laborator de idei inovative în proiectarea cărora publicul larg, căruia ii sunt destinate, oferă feedback și testează noile tehnologii. Astfel, propunem: muzeu interactiv al eco-tehnologiilor în Vaporului lui Assan, centru pentru start-up-uri în cea de-a doua moară a ansamblului, transformăm urmele fostelor ateliere de reparații într-un restaurant și un muzeu art&science și readucem aspectul memoriei locului prin transformarea primei mori într-o grădină urbană. Urma fostelor șine de cale ferată devine o promenadă care face legătura dintre zona de sud si cea de nord a viitorului parc. Conceptul spațial care leagă ansamblul se găsește în elementul comun tuturor clădirilor sitului: gridul structural. Astfel, amenajarea terenului preia un modul structural pe care îl multiplică pe întreaga suprafață, creând piațete, curți de primire și parcuri. Fuziunea de informație, se materializează prin legăturile complexe dintre clădiri, potențând înțelegerea într-o nouă perspectivă asupra lumii actuale, accelerând transferul tehnologic și tranformând întregul ansamblu într-un laborator viu, unde se produc idei și se pun baze ale schimbării.