Locuințe intermediare pe intrarea dr. Iacob Felix

Comentariul autorului

Proiectul propune locuințe în zona centrală a Bucureștiului, pe Intrarea Dr. Iacob Felix, aproape de Piața Victoriei, Gara Basarab și Gara de Nord, într-o zonă foarte accesibilă, marcată de importante străzi ale orașului si inconjurată de repere principale, turistice, educaționale sau de sanatate.
Proiectul dorește refacerea integrității unei zone destructurate, a unei insule urbane nefolosită la adevaratul potențial și intervenția într-un țesut ce a trecut prin multiple transformări. Se încearcă păstrarea identității cartierului rezindențial, prin subordonare la context atât volumetric, cât și tipologic și social. Zona este magnet de populație tânără, există elevi, lucrători în birouri, vizitatori, iar pentru aceștia și comunitatea locală proiectul propune spații pentru public, pentru familii, spații de înâlnire sau activițăți exterioare. Ansamblul rezidențial este dedicat persoanelor care lucrează în zonă, tinerilor în căutarea unei locuințe, familiilor cu copii, familiilor cu mici afaceri sau birouri, etc. Zona aleasă pentru studiu are o istorie interesantă, pe locul fostei Mahalale Buzești ce s-a format în jurul Bisericii Buzești, realizată de dulgherii mahalalei ce aveau nevoie de un centru al cartierului. Zona era principala legătură cu Târgoviștea prin vechea Uliță a Târgoviștei, iar realizarea Gării de Nord a atras negustori, artisti si oameni importanti ai vremii, ducând la schimbări majore în tipologia constructiilor de locuit. Multe construcții au mai rămas și astăzi și creează o atmosferă aparte a zonei, aceasta a fost surpinsă în primele schițe realizate la fața locului.
Analiza istorică arată evoluția zonei de la unități parohiale cu mari suprafețe arabile și puține construcții, la densificări pe arterele principale, cu loturi înguste și lungi în profunzimea țesutului, ce au determinat apariția construcțiilor vagon. Planul de la 1931 arata aparitia țesutului cu constructii interbelice și transformarea fundaturii Dr Felix in Intrarea actuală. La 1991 se observă schimbările majore datorate intervențiilor din perioada socialistă, prin eliminarea și inlocuirea unor mari zone din țesutul vechi și realizarea de mari ansambluri de blocuri ce bordează străzile importante. Astfel, evoluția istorică arată prezența unui țesut vechi, transformat în timp, ce a rămas în spatele unor mari paravane de locuințe colective. Analiza multicriterială este în legătură cu cea istorică, mai ales la nivelul înălțimilor, ce variază foarte mult și arată fragmentarea țesutului. Funcțional, zona a fost și a rămas cu caracter rezidențial, predomină locuințele individuale, marcate din loc în loc de cele semicolective. Serviciile lipsesc în interiorul țesutului, ele sunt concentrate către Piața Victoriei și strada Buzești.
Pentru că predomină locuințele colective și semicolective, am analizat tipologiile existente. Astfel, cea mai prezentă tipologie ce se poate identifica este aceea a locuințelor vagon, dezvoltate pe parcele înguste, cu acces din curte comună, ce s-au densificat și extins pe verticală, fiind exemplu ulterior de locuire semicolectivă. Locuințele cuplate în front continuu, cu gang și cursivă se găsesc încă pe strada Buzesti, accesul se face prin gang, către o curte comună, cu unitati de locuit accesate prin cursivă. Acestea erau ale negustorilor, aveau la parter spații publice, iar etajul era dedicat familiei sau chiriașilor, devenind uneori o locuire semicolectivă, cu permanentă legătură cu curtea închisă. Un studiu particular l-au avut fundăturile, având în vedere prezența lor în număr foarte mare în oraș, dar și în zona de studiu, ca exemple de retragere față de oraș și de filtrare a relației public-privat. Tipologiile de curți sunt în directă legătură cu tipologiile de locuințe și perioada acestora de apariție. Sunt predominante curțile private deschide către limita terenului și cele comune, delimitate de construcții.
Ca principii de intervenție pe terenul studiat, volumetria se raportează la context prin fragmentare, deterninând diverse tipologii de locuințe, întotdeauna raportate la vecinătăți prin terse private exterioare sau curți, încât să predomine vegetația și să faciliteze însorirea. Proiectul se raportează diferit la țesutul de locuințe vagon prin bare orizontale, față de latura estică, unde se propune un volum care să creeze o curte publică de legătură cu blocul de locuințe colective, ca liant între comunități. Se dorește realizarea de curți publice către stradă și curți comune în interiorul ansamblului, delimitate de jur împrejur de construcțiile de locuințe, încât să beneficieze de protecție și intimitate.
Exista o diferenta între frontul străzilor din stanga, mult mai permeabil si fragmentat, fata de cel de pe Intrarea Dr. Iacob Felix si Strada Dr. Iacob Felix, unde sunt mari ansambluri de blocuri de locuinte in front continuu. Se va păstra de asemenea frontul continuu de la strada Buzești și cel discontinuu de la bulevard. Intervențiile permit crearea de legături între străzi și aducerea de funcțiuni publice către acestea, prin servicii pentru cartier și ansamblu. Există mai multe tipuri de curți, publice către străzi, se ajunge apoi prin ganguri la curțile comune de distribuție și acces în locuințe, iar curțile private sunt în exterior, către limitele terenului. Gangurile creează o unificare vizuală a curților, fiind însă suficiente pentru a le delimita. Înălțimile variază foarte mult, în funcție de context, păstrând caracteristicile zonei, cea mai mare înălțime fiind capăt de perspectivă pe strada principală. Se propun 61 de locuinte, dintre care 10 garsoniere, 23 locuinte cu 2 camere, 18 locuinte cu 3 camere si 10 cu 4 camere. La etajele inferioare fiecare locuinta are o terasa generoasa sau logii la spatiile de zi. Apartamentele sunt dublu orientate, incat sa beneficieze de lumina la spatiile principale si de priveliste catre curtile comune. Zona de noapte este situată către nord, către curtea privată sau la etaj în situația duplexurilor.
Zona este reglementată urbanistic, fiind mixtă, M3, pe terenul ales putându-se realiza locuinte dar și alte functiuni, spatii publice, spatii comerciale, restaurante, cafenele, dar si alte servicii pentru cartier, amplasate la parterurile catre strada. Suprafata maxima ce se poate construi este de 60%, iar suprafata construita desfasurata maxima este 2.5. Se propune un POT de 40%, zone verzi de 46% si curti minerale 14%, iar CUT rezultat este de 2,3. Analiza vecinătăților imediate a făcut posibilă decizia alipirii sau retragerii față de calcanele de pe limită, alegându-se cele însemnate din punct de vedere al înălțimilor și funcțiunilor. De asemenea, pentru propunere s-a analizat vechiul parcelar care era orientat pe direcție orizontală, fiind parcelar îngust, cu locuințe vagon, către cele două străzi principale. Propunerile pentru terenurile libere preiau aceste direcții și le refolosesc. Pe partea nordică propunerea se extinde într-o zonă în care acum există depozite nefuncționale, fiind clădori vechi rămase între ansamblurile de blocuri. Având în vedere neutilizarea acestor construcții și lipsa unui spațiu verde major, se propun mici spații publice deschise către o zonă de parc, o gradina publica. Parcarea contine spatii tehnice si 90 de locuri de parcare, dar si boxe de depozitare. Pentru toate tipurile de apartamente exista mai multe tipologii, fiecare avand gradina privata sau spatiu privat exterior, logie sau terasa. La parter, catre strada principala exista o cafenea, o librarie, o farmacie si un mic magazin, iar catre blocul de locuinte o cafenea deschisa catre gradina publica. Fiecare apartament de la parter are acces din curtea comuna si gradina privata catre partea opusa, in legatura cu tipologiile de curti existente in context. Aceste apartamente sunt benefice pentru familiile cu copii, avand in vedere ca gradinile private beneficiaza de intimitate si protectie. La etajele superioare se formeaza terase din ce in ce mai multe si mai mari, iar logiile sunt in general pozitionate catre interiorul ansamblului, catre curtile comune. La ultimele etaje, pe zonele mai inaltate, sunt duplexuri, astfel incat zona de noapte sa beneficieze de mai multa retragere si intimitate. A fost detaliata o travee din primul volum, unde se poate observa ca un nod de circulatie deserveste doua apartamente, existand si noduri ce deservesc un singur apartament.
Finisajul constă într-o fațadă ventilată cu placi de fibrociment albe, pe unele zone avand textura riflata pentru a diminua orizontalitatea ansamblului. Balustradele logiilor si ferestrelor franceze sunt realizate din platbanda metalica vernil, ce a fost folosita si pentru inchiderea logiilor, oferind intimitate vizuala si protectie.