ro | en
Revitalizarea Pieței Delfinului. Un centru pentru comunitate

Revitalizarea Pieței Delfinului. Un centru pentru comunitate

Autori: Crina-Alexandra Stanciu

Îndrumător: șef lucr. dr. arh. Horia Dinulescu
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Facultatea de Arhitectură

Comentariul autorului

Proiectul își propune să pună în discuție importanța spațiului public și a fondului construit anterior (fie el patrimonial sau nu) – ca vehicul purtător al sentimentului de apartenență și identitate colectivă. Acesta joacă un rol vital în conturarea caracterului urban ca parte a identități sociale. În prezent, Bucureștiul se confruntă cu nevoia recompunerii unor fragmente eterogene de țesut și de memorie pentru a putea crea o viziune integrată și complexă asupra noului oraș. Consider că prin contextul construit al cartierului Pantelimon cât și a istoriei controversate din spatele Circurilor Foamei se poate realiza un proiect care își propune (re)articularea unor comunități active. Nevoia de a revitaliza aceste spații și de a le conferi utilizări sensibile la nevoile locului și locuitorilor a fost de asemenea atestată prin numeroase lucrări și studii recente. Revalorificarea și transformarea lor în puncte de interes care să cuprindă activități de loisir, cultură sau comerț informal are drept consecințe atât o creștere economică și generarea unei vieți culturale, cât și schimbarea de percepție la nivelul locuitorilor.
În consecință, proiectul de față sugerează reconsiderarea clădirii menționate anterior ca ruină a arhitecturii perioadei comuniste ce poate fi re-activată în vederea creării unui centru de cartier al comunității. Prin flexibilitatea spațiului si amplasarea față de Lacul Fundeni, acesta ar putea să răspundă nevoilor legitime ale locuitorilor referitoare la un spațiu public adecvat, capabil să ofere interacțiune, activități social-culturale și care, astfel, să ajute la coagulare unor comunități mai strânse. Proiectul propune scenariul coprezentei dintre structura perimată funcțional a Pieței Delfinului și noul program social-cultural necesar. De asemenea, se are în vedere și modernizarea pieței agroalimentare existente și integrarea acesteia într-un traseu care conectează dotările de la nivelul amplasamentului. Pe scurt, zona parterului cuprinde ca spații principale: Mediatecă (cu zona de acces, zona de căutare, sala de calculatoare\audio\videoproiector), Spații comerciale și zonele de acces pentru spațiile de co-working si aftertschool de la etaj. Subsolul se deschide printr-o nouă legătură cu piață agro-alimentară. Aceasta cuprinde ateliere de tip magazin și un loc pentru o piață temporară volantă. Mai mult decât atât, tot la subsol se propune amenajarea unei săli multifuncționale cu dependințe și alte săli adiacente. Tot la acest nivel se află și parcarea subterană care are ca scop principal eliberarea împrejurimilor de la nivelul parterului. La etaj, planul este ocupat de asemenea de trei mari funcțiuni: Mediateca, Spațiile de tip co-working și Atelierele de Afterschool. Zona de sub cupolă este lăsată liberă, creându-se legături liniare cu nivelul parterului. Astfel că intenția este de a sparge cutia de beton inițială și a lăsa noile funcțiuni orientate către comunitate să fie cât mai deschise, mai vizibile, mai permeabile.
Nu în cele din urmă, a fost luat în considerare și impactul vizual pe care intervenția în va avea din punct de vedere al celei de-a cincea fațade. În consecință, s-a dorit continuarea grădinii de la nivelul Lacului Fundeni și pe zonele parterului, dar și pe terasă, făcând-o complet circulabilă.
În concluzie, lucrarea de față și-a dorit să încurajeze un proces continuu și echilibrat de dezvoltare, unul în care intervențiile de arhitectură viitoare sunt provocate să genereze legături atât cu timpul trecut, cât și cu cel viitor. Valorificarea acestor spații existente și redarea coerenței la nivelul cartierului afectează în mod direct calitatea vieții locuitorilor săi. Prin urmare, fragmentele de trecut pe care aceste cartiere le poartă și nevoile contemporane de spații social-culturale motivează în mod justificat căutarea de metode de lucru care să exploateze arhitectura regimului comunist ca parte a moștenirii colective, a memoriei. În prezent din păcate, soluția care predomină este în strânsă legătură cu societatea de consum, prin atribuirea rapidă a unor funcțiuni care privatizează spațiul public.



2022
Cercetare prin arhitectură
Diplome de arhitectură
Powered by: