Recuperarea patrimoniului evreiesc din Chisinau. Centru comunitar

Comentariul autorului

Situat în centrul istoric și, totodată, între limitele fostului ghetou evreiesc al orașului Chișinău, proiectul își propune să devină un loc al reconcilierii interetnice. Localizarea sitului, precum și prezența ruinei fostei Yeșive a orașului condiționează o intervenție care integrează valoarea istorică, simbolică și social-culturală a locului. O suită de spații publice cu un grad diferit de intimitate și permeabilitate aduce proiectul la intersecția dintre un loc al memoriei și viața urbană cotidiană, devenind o punte între comunitatea iudaică și orășeni, oferind o deschidere către elementul-mărturie a unei memorii comune - zidurile ruinei. Spațiile publice mediază separarea dintre cele două zone funcționale ale centrului comunitar: partea culturală publică și cea socială, care se adresează exclusiv membrilor comunității, păstrând totodată relația fizică și vizuală dintre zonele ce se dezvoltă în jurul a celor două curți.
Proiectul presupune conversia si extinderea fostei Yeșive din Chișinău. Spațiile publice ierarhizate aduc proiectul la intersecția dintre un loc al memoriei și viața urbană cotidiană, zidurile expuse ale ruinei rămânând un martor al tragediei comune.
Fiind vorba de un fost cartier etnic al cărui populație originală a fost exterminată, autenticitatea organizării spațiale a fost grav afectată. Foarte puține fragmente ale structurilor spațiale originale s-au păstrat. Unele dintre acestea sunt curțile interioare configurate de casele orientate spre interior - particularitate pe care proiectul de față își propune să o integreze.
În ceea ce privește organizarea spațială, intenția principală a fost de a de a găsi un răspuns potrivit fiecărei situații, întrucât situl are deschideri spre 3 străzi diferite. Prin geometria sa, situl poate fi împărțit în 2 zone. Latura nord-vest, unde se află clădirea veche, se deschide spre bulevard și strada pietonală propusă și are un potențial reprezentativ și public, care permite aducerea proiectului la intersecția dintre un loc al memoriei și viața urbană de zi cu zi, prin amenajarea spațiilor deschise publicului. În timp ce cealaltă porțiune, care este mărginită de cele 2 străzi secundare, are un caracter mai puțin deschis și public, fiind potrivită spațiilor cu uz exclusiv comunitar. Așadar, geometria sitului și a împrejurimilor definesc 2 zone funcționale, grupate în jurul a 2 curți diferite, care au o legătură fizică, funcțională și vizuală.
Din punct de vedere funcțional, vechea clădire găzduiește partea culturală și publică a ansamblului: expoziție principală a elementelor de patrimoniu ebraic, expoziții temporare, sala de evenimente, biblioteca, săli de conferințe.
Clădirea nouă are o funcțiune socială, găzduind locuri de cazare pentru vârstnici în grija organizației de caritate fondată de comunitatea evreiască din Chișinău și unele facilități de îngrijire. Cele 2 zone sunt legate prin subsol, datorită diferenței naturale de nivel dintre străzi.
Accesul principal în partea culturală este localizat la nivelul subsolului - o soluție funcțională și un instrument simbolic care condiționează un anumit parcurs al vizitatorilor și permite conectarea celor două curți, precum și a celor 2 zone diferite cu Mikveh - spațiul religios păstrat la subsolul vechii clădiri. În acest fel partea religioasă a ansamblului devine accesibilă atât pentru rezidenți, cât și pentru vizitatori. Relația dintre spațiul public și cel de uz exclusiv comunitar este atenuată de porticul care definește cele 2 spații și parcursul către mikveh.
În unul dintre corpurile clădirii existente se află sala de expoziție permanentă, de unde începe traseul cultural. La aceeași cotă, în zona comunitară, dată fiind diferența de nivel a terenului, se află parterul ce găzduiește funcțiunile semipublice: restaurantul, spațiile de întâlnire, recepție, biroul administrativ.
La parter, intrarea principală este anticipată de o piață alveolară care succedă strada pietonală de-a lungul fațadei clădirii istorice. În acest punct, spațiile publice exterioare sunt împărțite pentru a se adresa diferitelor utilizatori și utilizări, dar păstrând o conexiune vizuală. De-a lungul primei piețe, se dezvoltă câteva funcții publice: cafenea, librărie, magazin de suveniruri, care sunt menite să mențină acest spațiu populat. Parterul clădirii existente găzduiește o sală de evenimente care poate fi accesată de pe latura străzii, existând și o legătură la același nivel între stradă și spațiul public exterior din spatele clădirii. La etajul 1 se regăsește continuarea funcțională a parterului: sala de expoziții temporare, balconul sălii de evenimente, spațiile din culise, și accesul către biblioteca cu o înălțime dublă. Astfel, se stabilesc conexiuni funcționale și vizuale pe direcția verticală.
Spațiul central al ansamblului este marcat de prezența unui volum suspendat deasupra intrării principale, care găzduiește un spațiu multifuncțional și este menit să reprezinte un punct de atracție din stradă și să articuleze piețele situate la diferite niveluri din cauza constrângerilor amplasamentului. Cubul poate fi accesat din holul principal de distribuție de la subsol, sau de pe terasa care face legătura între clădirea de cazare și zona culturală. Corpul central este susținut de 3 elemente structurale liniare, care au și rolul de separare a spațiilor diferite și, de asemenea, de susținere a celor 2 plăci.
Completarea fragmentelor lipsă a clădirii vechi și extinderea de la nivelul etajului sunt realizate de un sistem de fațadă dublă din panouri metalice perforate, păstrându-se raportul dintre plin și gol ai pereților originali ce au fost distruși. Materialul și textura extinderii au fost alese pentru a marca clar intervenția nouă, totodată păstrând o continuitate cromatică. De asemenea, ramele metalice de căptușeală ale golurilor creează o legătură vizuală între zidul exterior existent și închiderea nouă din spatele acestuia. Panourile din tablă perforată se regăsesc și în elementele de fațadă a celorlalte două corpuri de clădire – zona de cazare și sala multifuncțională centrală, creând o unitate de limbaj a ansamblului. Alegerea materialelor și soluției tehnice este subordonată ideii de conservare, dialog și conviețuire.