Muzeul Portului Constanța

Comentariul autorului

Frontul la apă formează „fațada” orașului, o imagine atractivă care să îmbunătățească relația cu alte orașe port și reprezintă o bună parte din imaginea identității orașului. Acesta a constituit mereu o sursă de bunăstare la nivelul orașelor din punct de vedere strategic, economic, social și recreativ, cu efecte palpabile și măsurabile. Peste aceste circumstanțe adăugăm și interesele uriașe din punct de vedere politic și economic și obținem un sistem foarte complex.
Relația orașului Constanța cu frontul la apă în zona portuară este inexistentă. Chiar dacă portul și orașul s-au determinat reciproc, în acest moment par două unități teritoriale diferite. Nu există un racord al orașului cu marea, nu coboară niciun bulevard către mare, nu există nicio axă îndreptată către mal, iar promenada de pe faleză este un segment insuficient. Șoseaua Portului trasează o limită clară între peninsulă și frontul la apă pentru circulația pietonală. Zona portuară, deși este deschisă publicului, transmite imaginea unei zone abandonate, unde elementul dominant îl reprezintă munții de fiare vechi. Traseul din portul vechi se adresează în special transportului carosabil, de ordin funcțional, accesul prin promenada exterioară digului fiind închis.
Proiectul își propune conversia și regenerarea zonei, introducând în traseul turistic zona digului prin unirea promenadei falezei cu traseul acestuia și mai apoi cu noul Muzeu al Portului Constanța. Importanța istorică a zonei de capăt a digului este extraordinară, de la Regina Elisabeta care își petrecea verile în pavilionul regal, până la întâlnirea Regelui Carol I cu Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Astăzi, reprezintă doar o zonă uitată, în mare parte acoperită de fiare vechi. Propunerea se bazează pe sublinierea spațiului public, a cărei cultură este prezentă foarte des în gravurile istorice și în fotografii. Identitatea perioadei industriale este și ea o etapă foarte importantă. Astfel, se dorește integrarea zonei în rețeaua de spații publice și turistice ale portului, păstrând caracterul și istoricul tipic funcțiunii portuare.
Identitatea spațiului public este imperativă într-un proces de revitalizare, așadar funcțiunea propusă este de Muzeu al Portului, păstrând elemente precum axialitatea docului și focalizarea Farului lui Carol I – elemente de infrastructură și utilaje – dar și exponatele consacrate ale portului ce nu sunt expuse potrivit. Cel mai important element din expoziție îl reprezintă submarinul Delfinul, ce este inutilizabil și funcționează ca muzeu o dată pe an. Astfel, traseul muzeului se conturează în jurul acestor elemente, parcurs ce urmarește redarea dinamismului caracteristic activității portuare. În ideea angrenării comunității și al traseului turistic, funcțiunea este completată cu o serie de activități conexe precum: zona de cercetare, sală multifuncțională, săli de curs, restaurant.
Revitalizarea litoralului ca întreg implică atât infrastructurile fizice cât și comunitatea, iar impactul pe care il are procesul de reînnoire urbană asupra comunității se află în strânsă legătură cu impactul pe care îl are asupra mediului și al orașului.