Comentariul autorului
Proiectul se află în Târgoviște, în centrul orașului. Acesta își propune reactivarea zonei printr-o Facultate de Film și Media, care ar lucra împreună cu Cinematograful Independența, un fragment al comunismului care acum e tratat ca un spate de bloc. Acest nou volum ar avea rolul de a-i reda fața cinematografului, dar și de a-l integra în țesutul tradițional prin reamintirea vechilor trasee care au fost distruse odată cu construirea acestuia. Acest element mediator care se așază la bulevard se raportează la cinematograf preluând direcțiile și dimensiunile lui, fiind centrat pe acesta. Astfel se dezvoltă o relație de tip „față în față” între Mănăstirea Stelea, Facultate și Cinematograf.
Prin această intervenție nu s-a dorit ascunderea legăturii directe inițiale dintre Mănăstirea Stelea și Cinematograf, așa că s-a dorit un element care să plutească, care să ofere diferite unghiuri și perspective, dar care să nu releve totul, invitându-i pe oameni să descopere spațiul „dintre”. Ca principiu structural, această nouă construcție la partea superioară acționează ca o grinda Virendeel, fiind alcătuită dintr-o structură metalică deasă perimetrală care descarcă pe o supergrindă- un nou pământ, ulterior la parter descărcând în 4 puncte. Acest efort structural are rolul de a elibera parterul și de a oferi această transparență și conexiune directă la stradă. În acest caz imaginea exterioară a facultății este pur structură, structura în acest proiect devine fațadă.
În ceea ce privește organizarea interioară a facultății, spațiile de circulație nu sunt doar spații de circulație, ci acestea devin un mare foyer care la fiecare nivel în parte se deschide pe diagonală și privește către țesutul vechi. Ultimul nivel are rolul de a întregii această construcție, fiind un spațiu liber în care doar elementele structurale plutesc și care devine o zonă de studiu și de întâlnire a studenților.
În ceea ce privește cinematograful Independența, acesta a primit și o nouă față la propriu, nu doar ca tratare a importanței spațiului public exterior ce se conturează între el și facultate. Ca o intervenție minimală asupra lui, s-a eliminat copertina acestuia pentru a-i construi o nouă intrare și pentru a-i oferi spațiile de care avea nevoie.
O conexiune între cele două obiecte- între Cinematograf și Facultate, este această piață în care se topesc vechile trasee, dar o conexiune directă între cele două se realizează și prin subsol. Subsolul fiind elementul de legătură, dar care totodată cuprinde și spații cu valență publică care au rolul de a activa și mai mult social această curte îngropată și piața dintre cele două. Aceasta piață în care spațiul interior pare că se scurge în cel exterior.
Așadar, întrebările principale la care acest proiect vrea să răspundă sunt: Cum se poate reactiva social zona? Cum spatele poate deveni față? Cum se poate lucra cu această zonă de intersecție a celor două țesuturi? Cum spațiul public exterior poate fi într-o relație directă cu cel interior?