După blocuri. Rețesere urbană. Biblioteca de cartier Theodor Speranția

Comentariul autorului

Țesutul urban bucureștean este rupt, fragmentat și amestecat. Orașul s-a dezvoltat în etape succesive, suferind modificări importante. Aceste modificări se produc firesc, lăsând în urmă mici dovezi ale diferitelor straturi care se suprapun: parcele rest, limite, spații incerte, accidente. O etapă crucială în istoria acestui oraș este reprezentată de perioada comunistă (1947-1989). Orașul se transformă încă o dată. Este tăiat și remodelat. De data aceasta, însă, transformările orașului țin de o percepție diferită, nouă, asupra lui, iar această perioadă lasă în urmă dovezi în rețeaua spațială a orașului. Între bulevardele uriașe și arhitectura monumentală și orașul vechi, tăiat și lăsat în spate, apare și spațiul rezidual, momentul palpabil de tranziție bruscă între două etape ale orașului. Acest spațiu specific, special, ar putea fi împământenit într-o categorie clară: al treilea țesut, cu propriile caracteristici și regulamente. Proiectul abordează tematica spatelui de bloc comunist, atât de specific Bucureștiului. Ne aflăm, astfel, de-a lungul bulevardului Unirii, acest laborator al principiilor socialiste, fiind unul dintre principalele elemente ale proiectului Centrului Civic comunist. Atenția se apleacă asupra spațiului rezidual, dosul de bloc, care face ca o suprafață imensă din oraș să nu fie utilizată sau utilizată defectuos. Situl proiectului se află în zona Pieței Alba Iulia, între bulevardul Unirii și Calea Dudești, unde se manifestă clar această ruptură urbană dată de coliziunea a două țesuturi istorice și sociale. Țesutul periferiei Bucureștiului interbelic a crescut progresiv și unitar prin parcelări pentru locuințe ieftine. Mai apoi el este scurtcircuitat de intervenția ce nu ține cont de existent, taie în speranța de a obține un nou oraș. Biblioteca este una dintre cele mai vechi funcțiuni publice. Această funcțiune de caracter cultural, un loc al educației universale, are și o dimensiune socială imensă. În București biblioteca de cartier este printre ultimele locuri publice în care îți poți petrece timpul fără să oferi ceva la schimb. Este un loc public veritabil. Problema apare la numărul acestor biblioteci de cartier. Acesta este foarte mic.. Bibliotecile de cartier rămase în București sunt deja cadrul unor activități publice, având și alte scopuri pe lângă cel legat de citit. Bilbioteca de cartier este accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau de statut social. Principalele mize ale proiectului sunt: conștientizarea spațiului rezidual și exemplificarea pe caz concret al unei coaseri urbane, ameliorarea spatelui de bloc și transformarea spatelui în față (crearea de noi insule urbane împreună cu țesutul socialist), creearea unor spații urbane publice veritabile pentru oraș, dar și semi-private pentru partea de locuire la bloc. Astfel, scenariul acestui proiect pornește printr-un parteneriat public-privat, în care spațiul neutilizat al orașului urmează să fie fructificat. Partea administrată de Primăria București este cea de cultură, a bibliotecii de cartier, în așa numitul spațiu rezidual de intersecție. Acest loc este neparcelat, astăzi o parcare. Partea de investiție privată va fi reprezentată de o construcție de apartamente cu parter public . Aici este clară necesitatea completării țesutului de locuit. Cele două părți vor lucra împreună pentru reactiva țesutul și pentru a transforma spatele într-o față.