Muzeu Memorial al Pogromului din București

Comentariul autorului

Proiectul este situat pe Calea Moșilor, făcând parte din Cartierul Evreiesc. Acesta constă din mai multe situri, având Sinagoga Beth Hamidras ca element central, împreună cu casa negustoreasca din fața acesteia, la numărul 74, și terenul vacant ce astazi este o parcare. De-a lungul timpului, grădinile urbane și-au făcut loc în fondul construit al Bucureștiului, devenind martori istorici. Acestea nu trebuie privite ca expresii ale unor rămășițe necontrolate, ci mai degrabă ca spații cu potențial și valoare, goluri care se definesc prin incintele lor. Acesta este unul dintre punctele de plecare ale propunerii, care explorează capacitățile golului formal, mai exact, o piață văzută nu ca un recipient care așteaptă să fie umplut cu sens, ci ca o interacțiune între cei care o folosesc. Parcursul întregului ansamblu începe prin una dintre aceste limite, prin zidul de la stradă, care se leagă de casa existentă și te conduce către funcțiunile principale. Aceste două obiecte ale sitului, hanul și sinagoga, sunt articulate de această placă de beton, percepută ca o piațetă ce are ca scop redarea spațiului public, care conține în subsol desfășurarea parcursului muzeal. La o privire de ansamblu, Calea Moșilor este definită prin coerența dată de frontul continuu al clădirilor. Caracterul sinagogii este unul de invizibilitate, fiind situată în spatele altor clădiri, aproape absentă de pe stradă. Prin urmare, golul din zid este amplasat astfel încât privirea vizitatorului să fie orientată către sinagogă, făcând-o un element vizibil în zonă. La nivelul subsolului se păstrează același gest generator, anume cuva de beton care articulează clădirile existente, integrându-se astfel în loc. Astfel, alături de subsolul deja existent al hanului, apare acest obiect cu un element central—o grădină—care se dezvăluie pe măsură ce este parcurs. Acest obiect se prezintă ca un masiv străpuns de o serie de spații cu caracter diferit. Parcusul muzeului este împărțit în cinci zone expoziționale care interacționează între ele prin intermediul grădinii interioare centrale și se articulează cu structura existentă, în special cu sinagoga. La acest nivel al spațiului, se poate observa calitatea de a captura lumina naturală, trecând de la o lumină puternică la un capăt, la un centru semi-întunecat și ajungând la un alt capăt luminos. Există 23 de scaune care simbolizează victimele Rebeliunii Legionare aflate in sinagoga. Spațiul coridorului acționează ca o zonă de tranziție între două camere dominante, facilitând o călătorie graduală care ajută la înțelegerea istoriei. Spațiul coridorului acționează ca o zonă de tranziție între două camere dominante, facilitând o călătorie graduală care ajută la înțelegerea istoriei. „Pogromul în București – Locuri și Semne” conține acest element expozițional, o masă care expune obiecte personale lăsate de victimele pogromului. Această încăpere servește ca spațiu pentru artefacte și marchează, de asemenea, prima conexiune cu grădina. "Comunitatea evreiasca sub dictatura lui Ion Antonescu"- Această încăpere expune pietre tombale din Cimitirul Sevastopol, cel mai vechi cimitir evreiesc din București, care a fost distrus. Un omagiu adus victimelor Pogromului.
Astfel, proiectul se desfășoară pe două niveluri: în primul rând, nivelul subsolului dedicat zonei memoriale, și în al doilea rând, nivelul parterului care se extinde ca un spațiu public, devenind un element unificator. Placa mare de beton, bazinul memoriei, explorează potențialele golurilor formale, devenind un element care unește oamenii și experiențele.