ro | en
Un nou centru al orașului – Conversia fabricii de ceramică Pozzi, Laveno, Italia

Un nou centru al orașului – Conversia fabricii de ceramică Pozzi, Laveno, Italia

Autori: Iulia-Roxana Dorobanțu

Îndrumător: Conf .dr. arh. Iulian Gudină

Comentariul autorului

Revoluția Industrială și rezultatul luptelor personale, al curiozității, dar și al entuziasmului omului, pot apărea astăzi precum un eșec al societății în fața moștenirii și a urmelor lăsate. Mastodonți și șeminee înalte, fortărețe de beton și mașinării, toate stau astăzi în fața noastră ca o dovadă a unei ere trecute, poate dificilă de perceput și înteles în zilele noastre.
Astăzi, trebuie sa aruncăm o privire la orașe precum Laveno. Fiind un mic centru lacustru, cu cel mult 1 500 de locuitori, la mijlocul secolului al XIX-lea, ale cărui case mici și modeste au fost construite în jurul bisericii parohiale, pe malul lacului Maggiore, Laveno reprezintă una dintre situațiile particulare în care o intervenție semnificativă este necesară. Orașul este situat în partea de nord a Italiei, în provincia Lombardia, și era animat cândva de o piață săptămânală de cereale și caracterizat de activități agricole și pescuit.
Fiind un ansamblu unic de amintiri, fosta fabrică de ceramică Pozzi, din Laveno, reprezintă un mastodont adormit, aflat într-o clădire de 27 000 de metri patrați, și pe care logica adulților nu a reușit să îl mai trezească din amorțire. Situl reprezintă rezultatul a două interventii majore – mai intâi, în anii 1925-1930 și, a doua, în anii '50.
Dar, aceasta nu este o clădire obișnuită și astfel, nu este nici un loc obișnuit. În momentul de față, povestea se scrie între două lumi separate, fabrica aflându-se într-o tăcere completă la interiorul zidurilor înalte, desprinse de realitatea și ritmul vietii orașului prezent. Se ridică ca o entitate în sine intre două lumi separate – între vivacitatea ei trecută și încăpățânarea prezentă de a rămâne prinsă în mijlocul orașului.
La fel ca în ficțiunile lui Jorge Luis Borges, un univers sub forma unei fabrici vaste este creat, un univers care conține toate posibilitățile unei infinități de elemente, de anumite formate și seturi. Fabrica se ridică în centrul orașului și al comunității sale. Și, în momentul în care fabrica devine personajul principal al povestirii noastre, noi scenarii sunt create și, împreună cu ele, noi percepții despre loc: nu o percepție care înlocuiește trecutul, ci îl completează. În cele din urmă, după ce fiecare proces se încheie, individul se întoarce cu receptivitate la locul respectiv, întâlnindu-l din nou, ca pentru prima dată.
Printr-o abordare metodologică particulară, proiectul reușește să își găsească soluția printr-un act de dezmembrare a componentelor constitutive în secvențe specifice și elemente de vocabular arhitectural, care devin sursă pentru o potențială nouă intervenție. Această metodologie incearcă să lase în urmă o conștientizare a prezenței locului și a abundenței atmosferelor prinse în el.
Proiectul urmărește să recupereze fosta fabrică de ceramică și să o restituie comunității locale, fără să uite de scara largă a teritoriului. Scopul principal al proiectului rămâne reinterpretarea unui centru al orașului - un centru al orașului care se adresează fostelor cartiere industriale, care include diverse programe și activități: de la o reinterpretare a unei piațete italiane clasice, la o bibliotecă, birouri municipale, programe comerciale și publice, locuințe temporare, la un muzeu al ceramicii locale și ateliere de ceramica. Intervenția urmărește o modalitate de regenerare a fostului sit industrial și îl redefinește printr-o fragmentare în mai multe arii care abordează amploarea urbană a orașului și împrejurimile sale imediate.



2020
Cercetare prin arhitectură
Diplome de arhitectură
Powered by: