Palimpsest. Recuperarea patrimoniului material și imaterial în centrul istoric al Mangaliei. Centru al pluralității culturale și interetnice

Comentariul autorului

Contextul: Proiectul propune recuperarea patrimoniului material și imaterial al Mangaliei, o așezare la Marea Neagră marcată de o istorie milenară și stratificată. Intervenția se concentrează pe insula urbană a Moscheii Esmahan Sultan (1573), ultimul vestigiu medieval al orașului. În prezent, situl suferă din cauzaunor intervenții parazitare din secolul al XX-lea care au izolat și fragmentat profund memoria colectivă a locului. Provocarea principală a proiectului de diplomă a fost stabilirea unei metode de inserție a arhitecturii contemporane într-un context de patrimoniu extrem de sensibil.

Conceptul: Răspunzând acestor vulnerabilități, proiectul acționează ca un nucleu de coeziune urbană, operând simultan la scară macro și micro pentru a vindeca acest țesut fracturat. Din punct de vedere conceptual, propunerea preia și reinterpretează logica spațială a ansamblului tradițional otoman de tip külliye. Ierarhia istorică dintre spațiile servite și cele servante este transpusă într-o distribuție funcțională contemporană, menită să medieze între conservarea fizică a monumentului și viața publică dinamică.

Scara urbană: La nivel macro, proiectul extrage monumentul din izolarea sa printr-o strategie de reintegrare în rețeaua municipală. Masterplanul propune o axă pietonală continuă care leagă cele trei spații verzi existente ale orașului. Acest coridor restabilește o conexiune publică vitală între nucleul urban și faleză, transformând ansamblul istoric dintr-o enclavă deconectată într-un nod de tranzit și polarizare civică.

Scara parcelei: La nivelul sitului, obiectivul este consolidarea proprietăților divizate istoric. Intervenția elimină adăugirile incompatibile și comasează trei parcele pentru a restabili amprenta istorică. Noul ansamblu cultural integrează omogen patrimoniul medieval supraviețuitor (moscheea, cimitirul istoric, casa imamului și un sarcofag roman) alături de o clădire modernistă abandonată, recuperată și integrată în ansamblu sub formă de spații de cazare pentru pelerini.

Arhitectura: Noul centru al pluralității culturale și interetnice este organizat într-o geometrie centralizată. Funcțiunile civice (bibliotecă, muzeu, imaret) sunt dispuse în inele concentrice în jurul unui nucleu spiritual coborât și al unei medrese orientate strict către Qibla. Această configurație generează o orientare dublă a proiectului: arhitectura converge introvertit către curtea publică interioară, dar rămâne extrovertită și permeabilă în relația cu peisajul stradal.

Din punct de vedere estetic, inserția este deliberat omogenă, acționând ca un cadru respectuos pentru monumentul existent. Vocabularul formal și material este influențat de arhitectura vernaculară regională: tencuieli neutre, socluri din piatră ce oglindesc perimetrul moscheii și traforuri funcționale din lemn, o reinterpretare a mashrabiyei de coastă, utilizate pentru control termic și filtrarea luminii.

Prin această abordare, propunerea armonizează identitatea istorică a locului cu necesitățile urbane contemporane, generând un ansamblu viu care susține dialogul intercultural, educația și solidaritatea comunitară.