Extindere a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Comentariul autorului

Termele romane din Constanța, în prezent abandonate și expuse la diverși factori dăunatori, reprezintă, atât prin importanța lor culturală și istorică profundă, cât și prin poziționarea lor la limita zonei centrale a orașului, o oportunitate importantă de dezvoltare.
Prin adăugarea unei a treia clădiri la cele două corpuri ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, clădire ce include o structură de protecție pentru ruine, proiectul iși propune să rezolve multiple probleme: cea urbană, conectând pe verticală cele două niveluri ale orașului atât printr-o scară urbană, cât și printr-un lift urban si legând Piața Ovidiu de faleza Cazinoului, cea de protecție a patrimoniului, prin acoperirea ruinei si transformarea acesteia într-un lapidariu în aer liber (conform sugestiilor arheologilor consultați), și cea legată de facilitățile culturale ale orașului, prin includerea unei săli de conferințe si a unui spațiu generos de expunere pentru artefacte voluminoase si machete, obiecte pe care muzeul le expune cu dificultate în prezent.
Din punct de vedere arhitectural, clădirea își propune să se ancoreze profund în contextul său. Volumul terasat, care oferă orașului spații publice verzi generoase, răspunde topografiei în pantă, iar înălțimea clădirii nu depășește nivelul solului străzii superioare, astfel încât să nu obstrucționeze vizibilitatea și să nu modifice dramatic linia orizontului. Planul este rezultatul celor mai importante axe compoziționale ale sitului: orientarea termelor și orientarea zidului de secol XIX care se desfășoară în paralel cu strada și cu panta terenului. Fațadele utilizează piatră locală, reinterpretând aspectul zidurilor alternante din piatră pe care ruinele îl au în prezent, iar muzeul folosește lumina naturală cât mai mult posibil, atât prin fațada de sticlă, cât și prin numeroase luminatoare folosite pentru iluminarea pieselor expuse.